Puterea imprevizibilului

Mă gândeam la impactul pe care îl provoacă un eveniment imprevizibil şi insurmontabil cum e moartea unui artist celebru. Cum lumea îl redescoperă, astfel cum am făcut şi eu, cum ritmul de la “Give in to me” nu poate să nu îţi atingă o coardă sensibilă. Nu am fost un fan al lui Michael Jackson, şi parcă intreaga tărăşenie subsecventă decesului său este exacerbată. Pe de altă parte însă, exacerbată este şi muzica lui. Cred că isteria actuală o depăşeşte cu mult pe cea din timpul vieţii sale şi aici mă refer la perioada lui de glorie. Şi asta e o chestiune interesantă pentru că, nu-i aşa, la momentul stingerii fiecăruia dintre noi nu ar fi aşa. Se cofirmă teza potrivit căreia – Ceea ce laşi în urmă te face ceea ce eşti cu adevărat! Iar el a reuşit să atingă finalitatea asta, poate chiar fără să îşi propună. Un artist adevărat, bineînţeles raportat la perioada lui de glorie. Felicitări!