Cât poţi lupta pentru ea? Cât merită să încerci să o obţii? Care e momentul la care trebuie să ştii că trebuie să te opreşti?
Din păcate însă aşa cum a fost creată iubirea pentru a fi supremul, ea necesită două manifestări de voinţă. Adică trebuie să fie împărtăşită de ambele persoane. Cât este de corect? De ce nu poţi fi vesel pentru că acel cineva nu te iubeşte ori nu te iubeşte îndeajuns? Una din marile greşeli ale celui care a conceput viaţa. Însă uneori trebuie să ne mai uităm şi în ograda noastră, la greşelile noastre. Practic, în iubirea-împărtăşită un rol esenţial îl joacă soarta, norocul. Dacă nu e să fie împărtăşită, nu e. Pur şi simplu. Degeaba îţi faci procese de conştiinţă. Nu eşti tu vinovat şi gata. Deznădejdea există însă.
Dar ce faci când ea îţi întoarce spatele? Începi să îţi pui întrebări: Cu ce am greşit eu? Ce trebuia să fac? De ce nu a mers? Robbie ar zice că nu trebuie să ai regrete. Dar poţi să nu ai atunci când ştii că ai pierdut cel mai de preţ lucru pe care ţi-l poate oferi viaţa? Cred că trebuie să te lupţi cu toată fiinţa ta şi cu toate rezervele de energie pentru ceea ce contează în viaţă. E uşor să zici că treci mai departe, că uiţi tot. Nu merge aşa. Omul nu e conceput aşa. El trece prin toate stările posibile. E firesc. Unii rezistă alţii cad. Mai cazi, te mai ridici…Eu nu pot să reuşesc să trec peste asta. Mai bine zis nu vreau. Mă încăpăţânez să cred că există mereu o şansă.
După aceste multe nereuşite în dragoste începi să te întrebi dacă merită în continuare să cauţi dragostea, dacă ea chiar există cu adevărat. Pentru că până una alta te ocoleşte sistematic. Şi te uiţi mereu cu invidie la un cuplu de îndrăgostiţi care nu se sfiesc să îşi arate ataşamentul unul faţă de altul în public. Pentru toţi cei care credeţi că iubirea nu există vă spun că eu am experimentat-o şi merită a fi trăită. Există însă ce-i drept e ascunsă. Trebuie să o cauţi sau trebuie să te lupţi pentru ea. Să ajungi la 60 de ani alături de iubirea ta şi să o mai iubeşti încă, e un lucru greu de realizat. Să împărtăşeşti iubirea cu cineva drag, să ai un copil cu persoana iubită, să îţi vezi copilul ca pe un rod al iubirii tale.
2 comentarii:
"În iubire e clar ori e albă ori e neagră, nu există jumătăţi de măsură."
tu ai scris asta..ramane sa si intelegi.
Ai dreptate, maestre! Ti-am mai zis eu ca respect pragmatismul la tine?
Ciulinul ascuns indeaproape
Trimiteți un comentariu