Traim intr-o lume in care ne-am obisnuit sa schimbam cu brio regula cu exceptia. Este o situatie in care ne complacem si, pe care o acceptam cu buna stiinta. Sunt vremuri in care cateva minti luminate iau decizii care de multe ori ranesc adanc. Urmarile sunt, la inceput, asa cum spuneam de acceptare. Usor, usor, pe masura ce aceste lovituri se inmultesc, latura sensibila cedeaza iar rezultatul este unul previzibil. Uneori, se incearca a se corija, insa e prea tarziu.
Apoi, sunt ochii atintiti. Acele priviri indreptate cu dispret spre tine, dornice de a te vedea gresind, de a primi acea confirmare negativa.
Desi poate ne doream altceva, poate aveam alte aspiratii, poate altfel visam, atunci cand eram mici, trebuie sa recunoastem ca astea sunt limitele societatii, asta ne e partitura.
NEAŢA!
Am incercat mereu să văd savoarea vieţii şi senzualitatea brizei de vară. Am încercat mereu să rămân pragmatic şi modest. Nu ştiu cât am reuşit însă un lucru e clar: am momente când aş vrea ca tu să mă ajuţi să pot face asta!
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)